Căutăm candidat credibil

Avem una dintre cele mai frumoase ţări. Cred că acesta este singurul lucru cu care sunt de acord majoritatea românilor. Apoi, de aici încolo, începe degringolada.

Cum de am ajuns (din nou) în situaţia de a merge la vot doar fiindcă altfel se duce de râpă tot ce încă mai stă în picioare în România, se întreabă toată lumea. (Mă rog, lumea în care mă învârt eu.)

În epoca de tristă amintire şi în aceasta mai nouă, din ultimii 30 de ani, România n-a avut conducători cărora să le putem dărui încrederea noastră. Suntem, unii după alţii, generaţii de sacrificiu: au fost părinţii noştri, noi, iar acum urmează copiii şi nepoţii. Pe cei care şi-au luat lumea în cap şi se laudă cu fericirea lor „de afară” nu-i pot crede, fericirea nu sunt doar banii pe care-i faci, mai mulţi şi mai de valoare, sunt şi munţii şi dealurile ce te salută de câte ori ieşi în pridvor, sunt apele cristaline (mai mult sau mai puţin) ce se grăbesc spre vărsare, sunt vecinii (care în secret doresc să moară capra ta), dar care te salută în limba strămoşească, atunci când îi întâlneşti la birt.

Mi-am dorit întotdeaua un preşedinte care să poată reprezenta cu adevărat naţia română, nu mă aşteptam la un făt-frumos pe un cal alb, dar nu cred că e prea mult ca preşedintele să fie un om bun, drept, lipsit de aroganţă şi vendete personale, un om pentru care fiecare cetăţean să simtă respect şi admiraţie; un om care este empatic cu poporul, care ştie să spună o vorbă bună atunci când este nevoie, nu se ascunde după draperii fumurii.

Şi da, îmi mai doresc încă, un preşedinte inteligent, cult şi valoros, nu repetentul clasei, care nu ştie nici măcar pe ce continent se află, care nu ştie să îngaime două vorbe în limba română şi-i urăşte pe cei ce pot susţine o conversaţie în limbile altor popoare. A, era să uit, aş vrea ca preşedintele să fie cinstit, să nu fure şi nici să nu-i lase pe alţii s-o facă, fiindcă, până la urmă, ne furăm propria pălărie.

Dacă găsim un preşedinte ca cel pe care mi-l doresc eu, sunt sigură că n-ar mai conta partidul politic al alegătorilor, ar fi ales de către o majoritate covârşitoare, dar cele ce v-am povestit mai sus sunt doar un basm frumos, asemenea candidat nu există şi nu va exista curând în România, sau oriunde altundeva în lume.

Dragi români, mergeţi la vot, răul cel mai mic aşteaptă să fie votat!

Cu tristeţe pentru aceste alegeri şi speranţă că … vor mai fi şi altele,

Manuela Sanda Băcăoanu, o… moaţă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s