Arhive pe categorii: Reţete vegane (de post)

Mălai cu dovleac – rețetă din Moldova

Lasă un răspuns

Recunosc, aceasta este cea de-a doua încercare, prima dată am lucrat haotic și mi-am amintit diverse detalii abia când era prea târziu.

Buun. Încă din copilărie muream după mălai, aici la Lupșa fiind două rețete, una de dulce și una de post. Mălai de post nu știa să facă oricine, dar acela era preferatul meu. Cred că rețeta acestuia a pierit o dată cu ultima gospodină care mai știa să-l facă. Era ca o pâine galben-negricioasă, dar avea un gust incredibil. Se mânca în loc de pâine.

Mălai ”de dulce” am făcut și eu de câteva ori, era practic o prăjitură cu unt și smântână, bun și acesta, dar necorespunzător pentru gustul meu actual. De aceea, ”cere și ți se va da” este un adevăr atât de mare, fiindcă am găsit rețeta perfectă de mălai, în Moldova. Cum nu mi-am notat rețeta decât în memorie, la prima încercare n-am respectat toți pașii, de unii mi-am amintit prea târziu, iar pe alții i-am sărit pur și simplu. A doua oară am fost mai conștiincioasă, ba chiar am făcut și măsurători, așa că pot să vă împărtășesc întregul procedeu.

Se ia un dovleac plăcintar de mărime medie (eu am avut unul mic și încă o jumătate), se curăță de coajă și se taie în cubulețe. Eu întâi l-am tăiat, apoi l-am curățat, mi s-a părut mai simplu.( prima dată). A doua oară, l-am rugat pe soțul meu să execute faza aceasta și s-a descurcat foarte bine.

Drept că el a lăsat bucăți mai mari, eu l-am mărunțit. Am pus 4 căni de apă într-o cratiță, am deșertat bolul cu dovleac și l-am fiert câteva minute, până când s-a înmuiat. Am pus și un pic de sare în apă. L-am luat de pe foc și l-am pus afară, la răcit.

Separat, am măsurat într-un alt bol 2 căni de făină de mălai și o cană de făină albă, plus un pic de sare (foarte puțină).

După ce dovleacul s-a răcit, le-am amestecat pe toate, obținând un aluat ceva mai consistent decât cel pentru blatul de tort.

L-am copt în tavă, pe hârtie de copt, ca să nu fiu nevoită să adaug ulei (că și așa-i scump și nici sănătos nu e). Deasupra l-am ”ornat” cu 2 linguri de faină albă cu apă, de consistența unui scrob de clătite, pentru a face o crustă omogenă. La prima încercare n-am făcut acest lucru, iar mălaiul arăta ca asfaltul la primul strat, fără cel de netezire.

Coacerea ar trebui să dureze cam o oră, la mine a durat mai mult, deoarece cuptorul de la aragaz este un pic mai leneș.

L-am tăiat cu paharul, cum făcea mama cu pretențioasa prăjitură Kosuthkifli (nu cred c-am scris bine) pe care eu n-o mai fac. e plină de colesterol.

Sincer, la gust mi se pare mai bună prăjitura mea de mălai. Mulțumesc cumnatei Veta, care mi-a dezvăluit secretul.

Gospodine de pe toate meridianele, spor la muncă și la copt!

Manuela Sanda Băcăoanu

Supă de linte cu găluște cu in

Lasă un răspuns

Azi am fost foarte harnică, am gătit trei feluri de mâncare. Sper să vi le pot prezenta pe toate, deoarece, când să mă așez și eu să savurez ce gătisem, mi-am verificat emailul și am băgat de seamă că cea de-a patra carte tocmai a sosit de la editură, ca să-i mai arunc un ochi. Așa că fuga-fuguța, să-i dăm bătaie!

Această supă se face foarte repede, nu necesită multe ingrediente, dar este deosebit de gustoasă și de sățioasă.

Am tăiat mărunt o jumătate de ceapă mare, am dat un morcov pe răzătoarea mare și le-am aruncat în oala cu apă. Când a început să fiarbă, am adăugat linte roșie, un pic de sare și piper. Trebuia să pun și un pic de cimbru, dar am uitat.

Separat, am făcut găluștele, iarăși foarte simplu: într-un castron am pus grișul, peste care am adăugat in măcinat, proporția fiind cam 1 lingură de in la 4 de griș. Am adăugat apă și am obținut un amestec un pic mai subțire decât la găluștele cu ou, pe care l-am lăsat să se odihnească un pic, până a devenit de aceeași consistență. Din păcate nu am măsurat, eu gătesc cam ”la ochi”. Când apa fierbea, am pus găluștele, le-am lăsat să fiarbă vreo 15 min, apoi am adăugat o cană de apă rece, iar după ce au mai dat un clocot, am oprit focul și le-am lăsat sub capac, să mai schimbe impresii, unele cu altele..

Am găsit doar niște frunzișoare anemice de pătrunjel în grădină, pe care l-am adăugat după ce găluștele au făcut bâldâbâc, în supă.

Să aveți poftă mare!

Manuela Sanda Băcăoanu

Budincă de sorg cu mere

Lasă un răspuns

Aceasta este o rețetă extrem de simplă, dar delicioasă și foarte sănătoasă. Un desert care ne acoperă nevoia de dulce, fără a avea și părțile negative ale dulciurilor procesate, din comerț.

Avem nevoie bineînțeles (observați cum se scrie ” bineînțeles”, cu ”Δ, nu cu ”â”, cum scriu unele persoane care se cred mai cu moț. Bineânțeles că nu la cititorii mei mă refer! Vă rog s-o luați ca pe-o glumă. Sau ca pe-o lecție de gramatică utilă, chiar dacă nu recunoașteți asta cu voce tare) de sorg.

Sorgul este o cereală care până nu demult se folosea doar în hrana animalelor, cu precădere a cailor. Asta a fost până într-o zi când cineva, nu știu cine, a introdus-o în hrana oamenilor și bine a făcut. Este o cereală lipsită de gluten, deci poate fi mâncată și de către cei care au boala celiacă (intoleranță la gluten).

În România nu se prea găsește deocamdată, (eu am cumpărat online) însă am auzit că în America e un soi de delicatesă. restaurantele de lux se laudă cu folosirea sorgului în meniu.

Am bătut apa-n piuă destul, așa că, să vă spun rețeta:

Se fierbe sorgul ( eu am pus cam 5-6 linguri) în apă cam de 3 ori cât volumul lui, iar când este aproape fiert, se adaugă merele, tăiate cubulețe (sau ce alte forme preferați) nu foarte mici. Se adaugă scorțișoară după gust. Se lasă să se răcească, iar când e doar călduță budinca, se poate orna cu o linguriță de miere.

E perfectă pentru o după-masă geroasă de iarnă, la gura sobei.

Poftă mare!

Manuela Sanda Băcăoanu

Mic dejun gustos

Lasă un răspuns

Iată un mic dejun care, pe lângă faptul că e foarte sănătos, e și foarte gustos și ușor de pregătit: ciuperci pleurotus la tigaie (fără ulei), humus (o pastă din năut, a cărei rețetă o voi da în zilele următoare), salată de frunze verzi (rucola, salată verde) cu ceapă roșie și un ardei iute, pentru completarea gusturilor și culorilor din farfurie.

Dacă vrem să ne și ”îndulcim” puțin, putem prepara o gustoasă cacao (cu cacao neprăjită), în care adăugăm un deget de lapte vegetal ( ovăz, soia, orez), alături de o felie de pâine cu unt de arahide și gem din producție proprie: căpșuni, aronia, piersici roșii, prune, sau amestecuri din aceste fructe.

Poftă bună!

Manuela Sanda Băcăanu

Mâncare de cartofi dulci cu năut

Lasă un răspuns

Azi am făcut o mâncare în premieră de al cărei gust încă mi se bucură papilele gustative, așa că vreau să v-o împărtășesc.

Este extrem de simplu de gătit, dar, de obicei, mâncărurile simple sunt cele mai gustoase.

Vrând să gătesc ceva cu cartofi de-ai noștri, autohtoni, am constatat că aceștia lipseau la apel, dar aveam cartofi dulci, de care lumea se cam sperie. Pe lângă faptul că sunt mai scumpi, au și ceva care te duce cu gândul la America și la mâncăruri sofisticate. Dar stai, că doar și umilul cartof pe care-l gătește toată lumea, în o mie de feluri, vine tot din America, deci, nu înțeleg reticența!

Cu toate că se cheamă cartof dulce și chiar este dulce, într-un mod foarte interesant, este hipoglicemic, deci poate fi consumat cu succes și fără probleme de către persoanele care suferă de diabet.

Găsind eu doar cartofi dulci, m-am gândit cam în ce combinație s-ar potrivi și… iată ce a ieșit:

Mâncare de cartofi dulci, cu năut

Ingrediente:

cartofi dulci – 4-5

o jumătate de ceapă mare, galbenă

năut – o conservă de 200 grame

mei – (n-am idee) vreo 100 de grame

sare (cu măsură), piper, legume deshidratate (nu vegeta, care conține sare și E610, care este cancerigen)

Mod de preparare:

Am tăiat ceapa mărunțel (nu foarte, că nu prea-mi iese) și am pus-o în tigaia wok, amestecând încontinuu, până a prins un pic de culoare. (Fără ulei) Adică s-a caramelizat, cum zic chefii.

Am curățat cartofii, i-am tăiat rondele și i-am pus peste ceapă, adăugând puțină apă. Am pus celelalte ingrediente și am lăsat să fiarbă la foc mic, până când cartofii erau numai buni de mâncat, moment în care am adăugat conserva de năut și am stins focul.

Separat am fiert meiul, proporția de apă adăugată fiind 2 la 1. Adică dublu apă, față de cantitatea de mei.

Le-am servit împreună și zău că nu arătau rău pe farfurie!

Ca să nu mai vorbim despre gust! Avem aici de toate, vitamine și proteine, numai bune pentru o zi friguroasă de iarnă.

Poftă bună!

Cartofi dulci și conservă de năut găsiți la supermarket, iar mei, la magazinele naturiste. Ceapa am luat-o din beci, e din producție proprie. Am încercat să cultiv și cartofi dulci, dar nu știu din ce motiv, au făcut doar niște frunze foarte decorative, iar în pământ, nimic.

Iarnă faină vă doresc!

Manuela Sanda Băcăoanu

Omletă din făină de năut

3 răspunsuri

După cum spuneam zilele trecute, vă voi da mai multe rețete de mâncare sănătoasă, fiindcă nu e de-ajuns să-ți dorești să fii sănătos, trebuie să și faci ceva pentru asta. Mergând pe stradă, întâlnesc atâția oameni supraponderali sau chiar obezi, care n-au absolut nicio problemă cu greutatea lor, ”se simt bine în pielea lor” cum ar veni, neștiind că surplusul de greutate le poate cauza boli incurabile sau chiar o moarte prematură.

Nu vreau să dovedesc nimănui nimic, fiecare se trezește atunci când își dorește cu adevărat. Dar o burtă care te precede cu o jumătate de metru, pe lângă faptul că este total inestetică (și nu trebuie să dați vina pe vârstă, nu vârsta e de vină), este și un semnal de alarmă că ceva nu faceți bine, că aveți nevoie de o schimbare în modul de viață. O dietă de scurtă durată, chiar dacă vă ajută să dați jos un număr de kilograme, nu este soluția ideală, mai ales dacă după ce ați scăpat de kilogramele în plus, vă reîntoarceți la vechiul mod de viață.

Dar să nu vă mai bat la cap, iată rețeta:

Omletă din făină de năut

Sincer, n-am măsurat niciodată nimic, așa că nu pot să vă dau niște cantități foarte exacte, însă… mergând și făcând. Experiența-și spune cuvântul după câteva încercări, așa că:

Ingrediente:

  • făină de năut – să zicem, 150 de grame
  • nucă măcinată – cât luăm cu pumnul
  • in măcinat – 1 lingură
  • sare – foarte puțină, spre deloc
  • piper – după gust
  • apă – cât cuprinde

Chestia asta cu ”cât cuprinde” m-a enervat întotdeauna în rețetele clasice, dar am ajuns s-o folosesc și eu.

Mod de preparare:

Se pune făina de năut , nuca măcinată și semințele de in (tot măcinate) într-un bol, apoi se adaugă apa, până devine de consistența unei omlete pe care o preparăm din ouă. (Sau ca un scrob pentru clătite, mai gros). Amestecăm bine pentru a scăpa de cocoloși, adăugăm sare și piper. Pentru o culoare mai galbenă, putem adăuga un pic de praf de turmeric. (foarte puțin, fiindcă are un gust puternic). Între timp, am încălzit o tigaie care nu necesită ulei pentru prăjire și dăm drumul omletei, care sfârâie prietenos.

O coacem pe ambele părți și… GATA!

Cred că timpul de preparare nu e mai mare decât cel pe care l-am folosit pentru a scrie rețeta. O puteți mânca împreună cu murături, ceapă sau ce vă mai trece prin cap. Observați că nu am scris ”o puteți servi” atunci când servești, se presupune că-l servești pe altul. Iar omleta asta e atât de bună, încât e mai bine s-o mâncăm noi (împreună cu familia, prietenii,,,)

Poftă mare!

Ingredientele se găsesc la magazine naturiste, se pot comanda și online. O omletă din făină de năut nu costă mai mult decât una făcută din ouă, dar calitatea nutritivă este net superioară. Ouăle au marele defect că participă la înfundarea arterelor, pe când năutul este prietenul nostru, având la fel de multe proteine.

Cam… atât!

Manuela Sanda Băcăoanu

P.S.

După ce am scris rețeta, mi s-a făcut așa o poftă de omletă, încât am făcut una, la marea repezeală. Vreau să spun că, cu fiecare încercare, e tot mai gustoasă! Încercați, nu vă va părea rău! Puteți adăuga și alte ingrediente.Limita e cerul!

Tot eu…

Supă de năut cu paste

Lasă un răspuns

Am rămas datoare cu această rețetă de săptămâna trecută, când am vorbit despre pleurotus cu năut și salată de leurdă.

Când năutul este aproape fiert, adăugăm câțiva morcovi, o ceapă, o bucată de țelină. Fierbem separat paste fără ouă, iar la servire putem adăuga direct în bol brocoli crud și puțin usturoi. Are un gust nemaipomenit.

IMG_2811

Să aveți poftă! (Întâi de gătit, apoi de mâncat!)

Manuela Sanda Băcăoanu, o moață din Munții Apuseni

Musaca de conopidă cu vinete și ciuperci

Lasă un răspuns

Pentru perioada postului, în care toată lumea încearcă să mănânce cât mai ușor, iată o rețetă tocmai potrivită.

Ingrediente: o conopidă, o pungă de vinete din congelator (sau două vinete coapte), 250 grame ciuperci pleurotus, (eu am avut brune), două cepe medii, 2-3 căței de usturoi, sare, piper, puțin cimbru, roșii (eu am pus cherry, tot congelate, din producție proprie), vegeta naturală, fără conservanți.

Se fierbe conopida câteva minute, se desface în buchețele și se pune într-o tavă unsă cu ulei. Ceapa se pune în tigaie, se adaugă puțină apă, apoi ciupercile tăiate, sare, piper, cimbru, vegeta. Când ciupercile sunt pătrunse, se iau de pe foc.

Peste conopida din tavă se pune pesmet, apoi vinetele tăiate felii, iar deasupra ciupercile. Se condimentează și se dă la cuptor aproximativ 20 de minute.

Când se scoate din cuptor, se presară cu usturoi tăiat mărunt și frunze de pătrunjel.

Mai ușor, nici că se poate.

Am scris acest articol, fiindcă așa am avut chef!

Poftă mare!

Manuela Sanda Băcăoanu, o moață din Munții Apuseni

 

Pleurotus cu năut și salată de leurdă

3 răspunsuri

A venit primăvara, iar  o dată cu ea, verdețurile de sezon. Ar fi păcat să nu le folosim în alimentația noastră, dat fiind faptul că ne oferă energia și bucuria începutului. O prietenă m-a întrebat zilele trecute cum ar putea găti leurda, fiindcă-și făcuse o provizie zdravănă de la piață, așa că mi-a venit ideea acestei combinații.

Ingrediente: ciuperci pleurotus-o tăviță, năut – 250 grame, brocoli – 200 grame, roșii (eu am folosit chery, din congelator) – 150 grame, două cepe mari albe, o bucată țelină, leurdă – o legătură, sare, piper, ulei de susan, oregano, lămâie, ardei iute.  Toate cantitățile sunt aproximative, eu nu cântăresc nimic.

Mod de preparare: năutul se pune la înmuiat de azi pe mâine, apoi se fierbe, cu o ceapă, țelină, sare, piper și puțină vegeta naturală.

Între timp, tăiem codițele de la pleurotus, iar pălăriile le condimentăm cu sare, piper și oregano și le dăm la cuptor pentru 20-25 minute, în tavă cu hârtie de copt. Punem deasupra câteva picături de ulei de susan.

Cealaltă ceapă o tăiem mărunt și o punem la foc, împreună cu roșiile și codițele de ciuperci tăiate felii. Condimentăm, și lăsăm să fiarbă cam 20 minute. NU adăugăm ulei.

Salata de leurdă se prepară extrem de simplu, tăiem leurda și adăugăm puțină sare și lămâie.

Năutul fierbinte se scoate cu o spumieră și se așează peste brocoli tăiată buchețele, care se înmoaie puțin .Putem adăuga și puțin ardei iute. Mai lăsăm boabe de năut în apa în care a fiert, cu care putem face o delicioasă supă, a cărei rețetă o voi da mâine.

Arată bine chiar și pentru o masă la care avem musafiri!

IMG_2638

Poftă mare!

Ușor, repede și gustos! iată motto-ul bucătăriei vegane.

Manuela Sanda Băcăoanu, o moață din Munții Apuseni

Orez sălbatic cu legume

Lasă un răspuns

Dacă vrem o mâncare consistentă și care se gătește repede, aceasta este ideală.

Ingrediente: 2 cepe medii, 2 morcovi mari, un pastârnac, 250 grame ciuperci champignon, 3-4 cartofi mici, bulion, 2 roșii,o bucată de ardei gras,  2 foi de dafin, orez,sare, piper, iar pentru ornat câteva măsline, verdeată, o felie de avocado (opțional).

Ceapa se călește câteva secunde, apoi se adaugă apă. Se pun morcovii, păstârnacul, ciupercile, cartofii ,   se adaugă bulion și roșiile tăiate cuburi. Se potrivește gustul, în timp ce separat se fierbe orezul sălbatic mix cu basmati (se găsește acest amestec la supermarket). Când e aproape fiert, se ia de pe foc și se lasă fără capac, ca să se înmoaie cât este necesar.  Se adaugă vegeta naturală (fără sare și aditivi) și puțină sare.

După ce am luat legumele de pe foc, se adaugă trei căței de usturoi, tăiat mărunt.

POFTĂ MARE!

Manuela Sanda Băcăoanu, o moață din Munții Apuseni