Arhive etichetă: Vreau să fiu sănătos

Budincă de sorg cu mere

Aceasta este o rețetă extrem de simplă, dar delicioasă și foarte sănătoasă. Un desert care ne acoperă nevoia de dulce, fără a avea și părțile negative ale dulciurilor procesate, din comerț.

Avem nevoie bineînțeles (observați cum se scrie ” bineînțeles”, cu ”Δ, nu cu ”â”, cum scriu unele persoane care se cred mai cu moț. Bineânțeles că nu la cititorii mei mă refer! Vă rog s-o luați ca pe-o glumă. Sau ca pe-o lecție de gramatică utilă, chiar dacă nu recunoașteți asta cu voce tare) de sorg.

Sorgul este o cereală care până nu demult se folosea doar în hrana animalelor, cu precădere a cailor. Asta a fost până într-o zi când cineva, nu știu cine, a introdus-o în hrana oamenilor și bine a făcut. Este o cereală lipsită de gluten, deci poate fi mâncată și de către cei care au boala celiacă (intoleranță la gluten).

În România nu se prea găsește deocamdată, (eu am cumpărat online) însă am auzit că în America e un soi de delicatesă. restaurantele de lux se laudă cu folosirea sorgului în meniu.

Am bătut apa-n piuă destul, așa că, să vă spun rețeta:

Se fierbe sorgul ( eu am pus cam 5-6 linguri) în apă cam de 3 ori cât volumul lui, iar când este aproape fiert, se adaugă merele, tăiate cubulețe (sau ce alte forme preferați) nu foarte mici. Se adaugă scorțișoară după gust. Se lasă să se răcească, iar când e doar călduță budinca, se poate orna cu o linguriță de miere.

E perfectă pentru o după-masă geroasă de iarnă, la gura sobei.

Poftă mare!

Manuela Sanda Băcăoanu

Mic dejun gustos

Iată un mic dejun care, pe lângă faptul că e foarte sănătos, e și foarte gustos și ușor de pregătit: ciuperci pleurotus la tigaie (fără ulei), humus (o pastă din năut, a cărei rețetă o voi da în zilele următoare), salată de frunze verzi (rucola, salată verde) cu ceapă roșie și un ardei iute, pentru completarea gusturilor și culorilor din farfurie.

Dacă vrem să ne și ”îndulcim” puțin, putem prepara o gustoasă cacao (cu cacao neprăjită), în care adăugăm un deget de lapte vegetal ( ovăz, soia, orez), alături de o felie de pâine cu unt de arahide și gem din producție proprie: căpșuni, aronia, piersici roșii, prune, sau amestecuri din aceste fructe.

Poftă bună!

Manuela Sanda Băcăanu

Mâncare de cartofi dulci cu năut

Azi am făcut o mâncare în premieră de al cărei gust încă mi se bucură papilele gustative, așa că vreau să v-o împărtășesc.

Este extrem de simplu de gătit, dar, de obicei, mâncărurile simple sunt cele mai gustoase.

Vrând să gătesc ceva cu cartofi de-ai noștri, autohtoni, am constatat că aceștia lipseau la apel, dar aveam cartofi dulci, de care lumea se cam sperie. Pe lângă faptul că sunt mai scumpi, au și ceva care te duce cu gândul la America și la mâncăruri sofisticate. Dar stai, că doar și umilul cartof pe care-l gătește toată lumea, în o mie de feluri, vine tot din America, deci, nu înțeleg reticența!

Cu toate că se cheamă cartof dulce și chiar este dulce, într-un mod foarte interesant, este hipoglicemic, deci poate fi consumat cu succes și fără probleme de către persoanele care suferă de diabet.

Găsind eu doar cartofi dulci, m-am gândit cam în ce combinație s-ar potrivi și… iată ce a ieșit:

Mâncare de cartofi dulci, cu năut

Ingrediente:

cartofi dulci – 4-5

o jumătate de ceapă mare, galbenă

năut – o conservă de 200 grame

mei – (n-am idee) vreo 100 de grame

sare (cu măsură), piper, legume deshidratate (nu vegeta, care conține sare și E610, care este cancerigen)

Mod de preparare:

Am tăiat ceapa mărunțel (nu foarte, că nu prea-mi iese) și am pus-o în tigaia wok, amestecând încontinuu, până a prins un pic de culoare. (Fără ulei) Adică s-a caramelizat, cum zic chefii.

Am curățat cartofii, i-am tăiat rondele și i-am pus peste ceapă, adăugând puțină apă. Am pus celelalte ingrediente și am lăsat să fiarbă la foc mic, până când cartofii erau numai buni de mâncat, moment în care am adăugat conserva de năut și am stins focul.

Separat am fiert meiul, proporția de apă adăugată fiind 2 la 1. Adică dublu apă, față de cantitatea de mei.

Le-am servit împreună și zău că nu arătau rău pe farfurie!

Ca să nu mai vorbim despre gust! Avem aici de toate, vitamine și proteine, numai bune pentru o zi friguroasă de iarnă.

Poftă bună!

Cartofi dulci și conservă de năut găsiți la supermarket, iar mei, la magazinele naturiste. Ceapa am luat-o din beci, e din producție proprie. Am încercat să cultiv și cartofi dulci, dar nu știu din ce motiv, au făcut doar niște frunze foarte decorative, iar în pământ, nimic.

Iarnă faină vă doresc!

Manuela Sanda Băcăoanu

Omletă din făină de năut

După cum spuneam zilele trecute, vă voi da mai multe rețete de mâncare sănătoasă, fiindcă nu e de-ajuns să-ți dorești să fii sănătos, trebuie să și faci ceva pentru asta. Mergând pe stradă, întâlnesc atâția oameni supraponderali sau chiar obezi, care n-au absolut nicio problemă cu greutatea lor, ”se simt bine în pielea lor” cum ar veni, neștiind că surplusul de greutate le poate cauza boli incurabile sau chiar o moarte prematură.

Nu vreau să dovedesc nimănui nimic, fiecare se trezește atunci când își dorește cu adevărat. Dar o burtă care te precede cu o jumătate de metru, pe lângă faptul că este total inestetică (și nu trebuie să dați vina pe vârstă, nu vârsta e de vină), este și un semnal de alarmă că ceva nu faceți bine, că aveți nevoie de o schimbare în modul de viață. O dietă de scurtă durată, chiar dacă vă ajută să dați jos un număr de kilograme, nu este soluția ideală, mai ales dacă după ce ați scăpat de kilogramele în plus, vă reîntoarceți la vechiul mod de viață.

Dar să nu vă mai bat la cap, iată rețeta:

Omletă din făină de năut

Sincer, n-am măsurat niciodată nimic, așa că nu pot să vă dau niște cantități foarte exacte, însă… mergând și făcând. Experiența-și spune cuvântul după câteva încercări, așa că:

Ingrediente:

  • făină de năut – să zicem, 150 de grame
  • nucă măcinată – cât luăm cu pumnul
  • in măcinat – 1 lingură
  • sare – foarte puțină, spre deloc
  • piper – după gust
  • apă – cât cuprinde

Chestia asta cu ”cât cuprinde” m-a enervat întotdeauna în rețetele clasice, dar am ajuns s-o folosesc și eu.

Mod de preparare:

Se pune făina de năut , nuca măcinată și semințele de in (tot măcinate) într-un bol, apoi se adaugă apa, până devine de consistența unei omlete pe care o preparăm din ouă. (Sau ca un scrob pentru clătite, mai gros). Amestecăm bine pentru a scăpa de cocoloși, adăugăm sare și piper. Pentru o culoare mai galbenă, putem adăuga un pic de praf de turmeric. (foarte puțin, fiindcă are un gust puternic). Între timp, am încălzit o tigaie care nu necesită ulei pentru prăjire și dăm drumul omletei, care sfârâie prietenos.

O coacem pe ambele părți și… GATA!

Cred că timpul de preparare nu e mai mare decât cel pe care l-am folosit pentru a scrie rețeta. O puteți mânca împreună cu murături, ceapă sau ce vă mai trece prin cap. Observați că nu am scris ”o puteți servi” atunci când servești, se presupune că-l servești pe altul. Iar omleta asta e atât de bună, încât e mai bine s-o mâncăm noi (împreună cu familia, prietenii,,,)

Poftă mare!

Ingredientele se găsesc la magazine naturiste, se pot comanda și online. O omletă din făină de năut nu costă mai mult decât una făcută din ouă, dar calitatea nutritivă este net superioară. Ouăle au marele defect că participă la înfundarea arterelor, pe când năutul este prietenul nostru, având la fel de multe proteine.

Cam… atât!

Manuela Sanda Băcăoanu

P.S.

După ce am scris rețeta, mi s-a făcut așa o poftă de omletă, încât am făcut una, la marea repezeală. Vreau să spun că, cu fiecare încercare, e tot mai gustoasă! Încercați, nu vă va părea rău! Puteți adăuga și alte ingrediente.Limita e cerul!

Tot eu…

Colesterolul și dieta

Energia începutului de an ne face pe majoritatea dintre noi să ne dorim anumite schimbări în viață, să arătăm mai bine, să fim mai sănătoși, să ne simțim bine în pielea noastră. Bineînțeles că cei mai mulți și-ar dori ca aceste lucruri să se petreacă de la sine, fără a depune vreun efort, sau a-și schimba modul de viață.

Ceea ce voi spune în continuare nu va plăcea multora, dar este purul adevăr. Nu poți face aceleași lucruri, dar să te aștepți la rezultate diferite. Teoretic, știm asta cu toții, însă punerea în practică este un pic mai grea.

Să vă povestesc ce mi s-a întâmplat chiar mie. Consideram că sunt o persoană sănătoasă, deoarece tocmai se împliniseră 14 ani de când nu mai mâncam carne. (Nici pește, pentru cei care întreabă. După știința mea, nici peștele nu crește în copac!) Nu-mi mai făcusem analize de mulți ani, așa că am hotărât să-mi fac un set de analize. În primul rând, aveam o carență de vitamina D, pe care am rezolvat-o cam într-o lună, luând o doză de elefant, de 10.000 de unități pe zi.

Celelalte analize fiind bune, doar colesterolul m-a pus pe gânduri. Am rămas uimită văzând o valoare imensă a așa-zisului colesterol rău: 192. Colesterolul bun era 56, iar trigliceridele 126. Bunicele, după părerea mea.

Dar ce mă fac cu colesterolul rău, mai ales că de vreo lună trecusem la alimentație vegană (adică fără proteine de origine animală) însă nu renunțasem la cafea, ciocolată și înghețată.

Nu-mi rămânea de făcut decât să le scot și pe acestea de pe listă, înlocuindu-le cu bunătăți vegane. Se găsesc, nu vă faceți probleme. După 5 săptămâni, colesterolul rău devenise 131, cel bun 60, iar trigliceridele, 124.

Acum, de sărbători, am sărit un pic calul, dar peste vreo lună, repet analizele.

Pentru cei care vor să-și schimbe modul de viață dar nu știu cum, am eu toate răspunsurile (plus o diplomă de tehnician nutriționist). Vă voi da multe rețete gustoase și sănătoase, a căror pregătire durează pe sfert cât a mâncărurilor tradiționale. Multe dintre ele sunt invenție proprie, trebuie doar să-și pui imaginația la contribuție, iar limita este dincolo de orizont.

În 2022 vă doresc să fiți înconjurați de o familie iubitoare și sănătoasă.

Manuela Sanda Băcăoanu