Casa bunicilor – cum a fost şi ce-a ajuns

Se spune adesea că „omul sfinţeşte locul”, lucru foarte adevărat şi în cazul casei din această poveste, care are peste 100 de ani după ştiinţa mea, este din lemn şi necesita o grabnică renovare în sensul schimbării acoperişului, deoarece fiecare ploaie aducea cu sine multe emoţii şi plimbări în pod, pentru a mai plasa nişte lighene în locuri strategice, unde apa curgea în voie prin vechiul acoperiş.

A fost necesară şi înălţarea  acoperişului, deoarece casa se află într-o curbă, iar camioanele, luând-o prea strâns, au avut de mai multe ori ocazia să agaţe streaşina.

Cam aşa arăta casa în 2010:

Doar florile o mai făceau să arate cât de cât prezentabil.

Zis şi făcut, după ani în şir de economii, iată şi momentul în care ne despărţim de vechiul acoperiş, fără niciun regret, cel puţin din partea mea. Proiectul era doar atât: înlocuim acoperişul. Să vezi şi să nu crezi, după ce acesta a fost înălţat, în pod a apărut un spaţiu foarte mare, care până atunci nu fusese niciodată folosit cum se cuvine, doar pentru a depozita vechituri.

În acel moment, am hotărât să duc renovarea până la capăt şi să aduc vechea casă la standarde moderne.

Acum arată ca în imaginile de mai jos, a fost reabilitată şi din punct de vedere termic, nu numai ca şi aspect, iar asta se simte. Consumul de lemne al centralei s-a redus, cu toate că acum e încălzită toată casa, nu numai jumătate, cum era înainte de reabilitare.

 

La exterior, am folosit ca şi izolaţie polistiren de 10 cm, peste care a fost montată plasă, a fost tencuit, iar la suprafaţă s-a aplicat tencuială decorativă.

Peretele dinspre vest, unde bate ploaia, l-am îmbrăcat în gresie care imită piatra.

Acum începem izolarea casei şi în interior, la mansarda ce a apărut în urma montării acoperişului nou.

Acoperişul este de tip Lindab, sub ţiglă fiind montată folie şi un rînd de scândură. Urmează ca sub această scândură să mai fie montată vată bazaltică de 10 cm, alt rând de scândură, apoi rigips de 1,25 cm, plasă şi tencuială.

Sper ca pentru Spring SuperBlog 2017 să am imagini cu interiorul mansardei.

Aş vrea să fac rost de un certificat energetic 

care să ateste că acum avem o casă mult mai bine izolată decât în urmă cu trei ani.

Pentru aceasta, e nevoie să apelez la serviciile unui auditor energetic,

un specialist care să confirme acest lucru. Sper ca preţul unui audit energetic, să nu coste „cât o casă”.

Pentru vară, atunci când centrala pe lemne nu e necesară, am montat o instalaţie solară pentru încălzirea apei menajere, care este deosebit de eficientă. Cu un bazin de 120 l, face faţă nevoilor unei familii de 3-4 peroane, furnizând apa caldă. Bazinul este izolat termic, aşa că, dacă mai rămâne apă nefolosită de pe o zi pe alta, aceasta este fierbinte încă la prima oră, înainte de a răsări soarele.

Visul meu este să montez o instalaţie de preîncălzire a apei din centrală, aşa încât consumul de lemne să scadă şi mai mult. Mai este încă mult de lucru, atât la interior cât şi la exterior, dar, „cu răbdarea treci marea”.

Am scris acest articol pentru Spring SuperBlog 2016.

Să vă fie bine, şi la vară cald!

Manuela Sanda Băcăoanu, o moaţă din Munţii Apuseni

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s