Violența noastră ne-a adus aici

V-ați gândit vreodată că fiecare dintre noi are o vină pentru cele ce se întâmplă acum, pe întreaga planetă?

Să mă explic: am fost cu toții atât de lași, încât ne-am complăcut a trăi într-o lume plină de violență, în primul rând virtuală: filmele sunt în proportie de 80% sau mai mult, violente: crime, violuri, droguri, spitale, boli necruțătoare, dezastre, iar lista poate continua.

Desenele animate pline de monștri și de personaje care te fac să te uiți sub pat seara, înainte de culcare, ca nu cumva să se fi pripășit pe acolo.

Poveștile clasice (ca să nu mai vorbim de cele moderne, care n-au nici cap, nici coadă) sunt extrem de violente. Vă amintiți de Scufița Roșie, Albă ca Zăpada, Capra cu trei iezi, Ursul păcălit de vulpe?, toate ilustrează sentimente negative, învățându-i pe copii violența din fragedă pruncie.

Nici nu mai vorbesc acum despre toate faptele violente care au trecut din virtual în lumea reală, le știm cu toții și nu merită a mai fi aduse în discuție.

Veți spune că trăim într-o lume duală, iar pentru a vedea binele, trebuie să experimentăm răul. De ce?

De ce nu poate fi lumea bună? De ce nu te poți tu bucura sincer de izbânda fratelui tău, a colegului, a vecinului, a omului cu care tocmai te-ai intersectat pe stradă?

Până când oamenii nu-și vor da seama că numai atunci ne va merge bine tuturor, când tuturor ne va păsa unii de alții, lumea va fi mereu splitată și mereu cu susul în jos.

De câte ori i-ați trimis un gând bun vecinului de scară, de peste gard, vecinului pe care-l salutați din când în când și apoi vă vedeți fiecare de drum? Dacă vecinului îi merge bine, automat va fi mai bine și pentru tine, deoarece așa funcționează Universul. Dacă ți-ai dorit ca vecinului să-i moară capra, nu te mira că acum ai scroafa moartă în coteț.

Nu e greu să ne setăm cu toții pe gânduri bune, să nu mai criticăm și să ne pese cu adevărat de cei din jur. Dacă ție ți-a ars casa, acolo, undeva, am și eu o vină, chiar dacă am venit cu o găleată de apă, ca să te ajut s-o stingi.

Să ne asumăm cu toții tot ceea ce se întâmplă în lume, suntem cu toții vinovați!

Dacă avem conducători care lasă de dorit, tot noi suntem de vină, nu numai pentru că i-am ales, ci fiindcă gândurile noastre îi fac să fie așa. Îi vedem proști, incompetenți, iar ei așa devin, fiindcă gândurile noastre sunt mai puternice decât ați putea crede.

Dacă un șef îi spune subalternului zi de zi că e un slab profesionista, acesta din urmă nu va putea să devină niciodată un angajat model. Dacă însă unui angajat mediocru îi spui că e foarte bun, el se va strădui să fie așa cum îl vezi.

Este o vorbă românească, care spune că ochiul gospodarului îngrașă animalul din ogradă.

Vă rog să faceți un experiment. La culcare, fiecare dintre voi să trimită un gând bun tuturor vecinilor, din toate punctele cardinale , de pe orizontală și verticală. Dacă o avalanșă de gânduri bune va veni spre mine, voi ști că, din aproape în aproape, toată omenirea va fi ”inundată” de gândurile noastre de bine, de sănătate și prosperitate și că ÎMPREUNĂ vom reuși să schimbăm LUMEA.

Manuela Sanda Băcăoanu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s