Perioada Sărbătorilor de iarnă este una în care se vorbeşte cel mai mult despre FERICIRE. După sănătate, este primul lucru la care ne gândim să-l urăm cuiva, iar acum, când orice conversaţie începe sau se termină cu o urare, acest cuvânt a devenit indispensabil şi aproape tocit de atâta folosire.

De fapt, ce o mai fi şi FERICIREA asta, după care alergăm o viaţă întreagă, iar de multe ori nici nu suntem siguri că am cunoscut-o vreodată. O fi ea un fel de Fata Morgana, sau e de fapt ceva ce poate fi trăit cu adevărat şi în fiecare zi?

Părerea mea, este că depinde numai şi numai de fiecare dintre noi dacă suntem sau nu fericiţi. Nu e nevoie să o cauţi la capătul Pământului, sau să aştepţi să-ţi găseşti perechea perfectă, sau să-ţi cumperi maşina, casa, etc. visurilor tale. Fericirea nu are nimic de-a face cu partea materială din lumea asta, nici măcar cu reuşitele noastre sau ale celor dragi.

Poţi merge prin ploaie şi zloată, poţi fi la malul mării, poţi privi un ghiocel ce tocmai a răzbătut la lumină prin plapuma de zăpadă, iar fericirea să te cuprindă instantaneu, aşa cum o poate face chiar dacă faci clătite sau amesteci în cratiţă, nu are nicio legătură cu ceea ce ne înconjoară.

Da, bineînţeles, suntem fericiţi sau „mai fericiţi” atunci când toate ne merg din plin, dar am văzut oameni cărora nu le lipseşte nimic, dar sunt veşnic nemulţumiţi şi se zbat în braţele depresiei.

Oameni buni, noi am venit în această lume pentru a fi fericiţi! Dacă nu mă credeţi, faceţi următorul experiment: Dimineaţa priviţi-vă în oglinda din baie fără pic de spirit critic, vedeţi doar părţile ce vă plac ale feţei voastre (fiecare dintre noi avem mici imperfecţiuni, pe care am dori să le acoperim, pentru ca nimeni să nu le observe), zâmbiţi şi acorda-ţi-vă câteva secunde de … fericire. Simţiţi cum tot corpul pulsează, fiţi recunoscători pentru că sunteţi vii şi sănătoşi, şi spuneţi această frază (mai jos vă dau fraza mea), sau una asemănătoare, fiecare cum îi place să o compună: ” Sunt o femeie tânără, frumoasă, perfect sănătoasă de … ani (de obicei cam cu 15 mai puţin decât în buletin), plină de succes şi de prosperitate. Tot ceea ce doresc să fac astăzi se realizează cu uşurinţă şi bucurie. Viaţa este frumoasă, iar eu sunt foarte fericită” O puteţi repeta de mai multe ori în drum spre serviciu sau spre piaţă, fiecare acolo unde are ceva de făcut în ziua respectivă.

Poate la început va fi mai greu, mai ales pentru persoanele mai negativiste, care pleacă la Alimentara cu ideea preconcepută că nu vor găsi ceea ce caută, şi, ia ghiciţi, chiar aşa va fi.

Uneori merg pe stradă, nu mă gândesc neapărat la ceva foarte plăcut, dar simt cum un val de fericire mă inundă, chiar dacă afară e ceaţă şi mi-e frig la mâna cu care car o plasă plină cu de toate. Simt că aş putea să zbor, să mă ridic suuus deasupra Pământului, iar de acolo să strig, ca să mă audă toată suflarea : SUNT FERICITĂĂĂ! şi asta chiar fără niciun motiv aparent. Un motiv totuşi ar fi, sunt aici şi acum în acest prezent care pentru unii e negru, dar eu reuşesc să mă detaşez de mizeria care vine spre noi de pe toate canalele media, să-mi păstrez lumea imaculată şi caldă. Nu-i prea greu, dacă doreşti cu adevărat să faci asta.

Când eram în pelerinaj pe Camino de Santiago, uneori mă dureau picioarele îngrozitor, în condiţii normale n-aş mai fi făcut un pas, dar pe de altă parte simţeam că aş putea să zbor, că sunt binecuvântată să fiu acolo, iar în acel moment simţeam cum fericirea curge în mine ca o lavă fierbinte, dătătoare de viaţă.

Nu e nevoie să pleci nicăieri pentru a fi fericit, trebuie să-ţi         „dai voie” să simţi că tot ceea ce e înauntrul şi înafara ta formează o unitate, tot ceea ce eşti te  întâmpină şi înafară, aşa că starea ta interioară îţi construieşte lumea în care trăieşti.

Cum 2015 e aproape de sfârşit, vă doresc ca atunci când faceţi retrospectiva lui să vă amintiţi doar de lucrurile frumoase,de momentele FERICITE, pe care să le înmiiţi în 2016.

Un sfârşit de An limpede şi luminos vă doresc!

Manuela Sanda Băcăoanu, o moaţă din Munţii Apuseni