Viaţa fără aşteptări

Voiam demult să vorbesc despre acest subiect, dar de fiecare dată se ivea altceva, mai important. Astăzi, fiind 1 Martie, este, cred,momentul cel mai potrivit, aşa că, să-i dăm bătaie…

Cum adică, „Viaţa fără aşteptări”? mă şi vă veţi întreba, citind titlul articolului. Dacă nu mai ai aşteptări de la viaţă, la ce bun să mai trăieşti?

Da, recunosc, titlul îţi poate produce o confuzie, dar poate asta a fost şi dorinţa mea. Se ştie că „ambalajul vinde marfa”, aşa că, un titlu mai buimac, ar putea atrage mai mulţi cititori.

Despre ce vreau să vorbesc, de fapt? Foarte simplu, despre aşteptările pe care tot timpul le avem de la cei ce ne înconjoară: soţi, iubiţi, amanţi, colegi de serviciu, copii, părinţi, bunici… lista probabil mai poate fi continuată, dar sunt sigură că aţi prins ideea, aşa că ar trebui să o şi dezvolt.

În aceste zile, „festive” pentru femei şi de amarnică luptă  pentru unii dintre bărbaţi, fiecare dintre reprezentantele sexului frumos are nişte aşteptări, vis-a-vis de bărbaţii din cercul ei, nu mai repet lista.

Pe vremuri aveam şi eu aşteptări, nu numai cu această ocazie, ci cu multe altele, dar de obicei rămâneam decepţionată. Adică eu îmi doream una, dar primeam cu totul altceva. Acum am devenit însă înţeleaptă, iar  dacă-mi doresc ceva cu ardoare şi ar pica tocmai bine pentru a puncta un astfel de eveniment, pur şi simplu spun ce-mi doresc. De ce să nu destram ceaţa. dacă se poate ; asta în ceea ce priveşte familia mea, bineînţeles. Am şi un exemplu, foarte recent. De ziua mea, am dat sfoară în ţară, că vreau o pijama. Când fiica mea m-a întrebat ce ar fi mai bun decât o pijama, eu i-am răspuns :” două pijamale”, şi uite-aşa, m-am ales cu trei pijamale. Încă de acum mă gândesc ce ar trebui să cer pentru anul viitor…

Cât despre cei dimprejur, nu mai am nicio aşteptare, aşa că orice mică atenţie e binevenită, mă face fericită şi-mi luminează ziua.

Cu ani în urmă, am suferit din pricină că nu am primit mărţişor de la un coleg, la care fusesem zi de zi la spital, timp de trei luni. Celelalte colege fuseseră mai norocoase… Chiar n-am înţeles niciodată de ce s-a întâmplat acest lucru, poate nu a cumpărat destule mărţişoare şi şi-a spus că eu sunt cea mai puţin importantă în viaţa lui…

De atunci nu mai am aşteptări, iar fiecare mică atenţie din partea cuiva, e o surpriză deosebit de plăcută.

Vă doresc o primăvară de vis, alături de oamenii ce doriţi să vă fie aproape!

Manuela Sanda Băcăoanu, o moaţă din Munţii Apuseni

 

Un gând despre „Viaţa fără aşteptări

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s