Vacanța-Excursie la Fagul Împăratului și la Baia de Arieș

După ziua foarte grea(pentru fete)  în care am făcut vreo 12 km pe jos, am hotărât să folosim un pic și mașina, cu care am mers până la Muncel. De acolo, mai era doar un kilometru și jumătate până la Fagul Împăratului, faimos de la întâlnirea lui Avram Iancu, cu împăratul Franz Josef. Se spune că Avram Iancu era sub fag, iar împăratul pe șosea. La invitația acestuia din urmă la negocieri, Avram Iancu i-ar fi răspuns:

”Un mincinos și un nebun, nu vor putea să ajungă niciodată la o înțelegere”.

Drumul până la Fag  e minunat, pe un drumeag ce șerpuiește pe malul Arieșului de sute de ani, iar faptul că am ajuns la destinație într-un timp foarte scurt, ne-a făcut să ne hotărâm să mai lungim excursia, până la Baia de Arieș.

Salutăm Fagul Împăratului, măreț când ești aproape, dar aproape nesemnificativ când ești pe șosea. Acum are frunzele verzi, dar la iarnă vor deveni ruginii și se vor păstra așa, până peste doi ani, când vor apărea frunze noi. Această specie de fag își schimbă frunzele doar odată la doi ani. Nu știu cum se hrănește, atunci când frunzele sunt ruginii…

În umbra copacilor care străjuiesc drumul de o parte și de cealaltă, avem impresia că ne plimbăm printr-un parc, după ce ieri, drumul a fost mult mai solicitant.

Fără să ne dăm seama, ajungem la Baia de Arieș, un mic orășel în inima Munților Apuseni. Oameni cu treabă sau care doar se plimbă se perindă prin fața noastră, dar forfota se estompează în micul părculeț, ale cărui bănci sunt aproape toate ocupate.

Ce fericire, să te așezi pe o bancă fără nicio treabă urgentă de făcut, doar cu gândul de a-ți odihni picioarele ostenite. Păsările cântă necontenit, iar din mijlocul gazonului ne zâmbește un brăduț, care, peste ani, ne va privi de sus în jos.

După ce ne tragem un pic sufletul și dăm o raită prin mica localitate, ne întoarcem spre locul în care am lăsat mașina, nu înainte de a trece pe la ștrand… Da, Baia de Arieș are un ștrand adevărat, dar fiind zi de lucru, oamenii nu au timp de distracție. Regretând că nu ne-am luat costumele de baie, ne continuăm drumul, la fel de minunat, ca și la venire. Iată și câteva poze, pentru a demonstra că cele spuse sunt adevărate.

Și așa, a mai trecut o zi…

Vara este pe sfârșite, de fapt, toamna ar cam trebui să-și intre în drepturi, să ne bucurăm așadar de fiecare clipă caldă ce ni se mai oferă, cu bucurie de copil, nu de adult plictisit și plin de griji și suferințe.

Manuela Sanda Băcăoanu, o moață din Munții Apuseni

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s