O frumoasă zi de duminică ne scoate din casă, iar ca să avem şi un scop, ne gândim să mergem în pădurea de brazi, ca să aducem nişte pământ pentru flori.

Toată buna mea dispoziţie însă a ţinut până când am ajuns pe malul Arieşului, unde mii şi mii de gunoaie stau agăţate de arbuştii şi copacii ce-l mărginesc. Aceste fotografii sunt făcute în comuna Lupşa, dar puteau fi făcute oriunde pe Valea Arieşului, de la izvor şi până la vărsare.

Stau şi mă gândesc: oare au devenit moţii atât de indolenţi şi de nepăsători faţă de mediul în care trăiesc? Oare credincioşilor care în acest moment sunt în biserică le trece măcar prin minte să se roage şi pentru iertarea păcatului de a prihăni Creaţia lui Dumnezeu, aruncând pe malul Arieşului tot ce le prisoseşte, şi mai ales ambalaje de plastic, a căror viaţă este mai lungă decât a noastră, a muritorilor de rând?

Oare cum va arăta Arieşul peste câţiva ani, când peste gunoaiele de azi vor veni şi cele de mâine, făcând un adevărat zid al morţii, când nimeni nu se va mai putea apropia de albia lui, contaminată nu numai cu substanţe deversate de diverse întreprinderi ci şi cu acest material, care atunci când a fost inventat, omenirea a trecut pe un alt nivel de evoluţie, ca acum să nu mai ştie cum să scape de el, numit generic PLASTIC?

Oare în România nu sunt legi împotriva poluării de orice fel, sau aceste legi nu se respectă? Primăriilor de pe Valea Arieşului nu le pasă nici cât negru sub unghie de ce se întâmplă, fiindcă, dacă le-ar păsa, ar ridica măcar un deget ca să facă ceva.

La fiecare primărie sunt zeci de asistaţi social, oameni care nu sunt bolnavi, trăiesc din ajutoare, dar nu sunt puşi să presteze nicio muncă în schimbul banilor pe care-i primesc, sunt buni doar de masă de manevră, la alegerile ce se întâmplă din 4 în 4 ani.

Stimaţi primari de pe Valea Arieşului, cred că imaginea vi s-a cam deteriorat anul acesta, care, ghinion, este chiar an electoral. În anul electoral trebuie să ne purtăm frumos cu „supuşii”, nu le dăm amenzi că aruncă gunoiul unde li se năzare, mai închidem şi noi ochii, ca să pună şi ei ştampila acolo unde trebuie, adică fix pe numele nostru, ca să mai huzurim (citeşte mulgem) comuna încă 4 ani de aici încolo.

Acum câţiva ani, s-a făcut o mare acţiune de adunare a gunoiului din Pădurea Făget, iar remorcile cu gunoi au fost plantate în centrul Clujului, cu menţiunea: CLUJENI, V-AM ADUS GUNOIUL ÎNAPOI!

Probabil că aşa ar trebui să facem şi noi, să adunăm gunoaiele de pe Arieş şi să le ducem înapoi, celor ce ni le-au trimis. Baiul este că am contribuit şi noi la asta, aşa că, cel mai corect ar fi ca fiecare aşezare să facă curăţenie pe teritoriul ei, iar de acum înainte să se înfiinţeze o poliţie a apelor, care să dea amenzi usturătoare celor ce depozitează gunoaie în loc nepermis. Pe de altă parte, primăria trebuie să aibă obligaţia de a înfiinţa o groapă de gunoi a comunei, care să nu afecteze cursurile de apă şi care să fie monitorizată.

Probabil veţi crede că sunt picată din altă lume, cu ideile mele extravagante… De ce să facem curăţeie, când putem colcăi în mizerie? E mult mai uşor şi nici nu necesită vreun consum de energie. Din păcate, omul este un animal greu de dresat, asta se poate face doar prin constrângere. Nu toată lumea a avut norocul să primească o educaţie de acasă şi de la şcoală, dar, cu metode coercitive, fiecare se dă pe brazdă până la urmă.

Dacă facem abstracţie de mizeria făcută de locuitorii Ţării Moţilor, priveliştile ce ne sunt oferite de către Mama Natură la doar câţiva metri, sunt încântătoare.

Să le lăsăm să fie aşa!

Poate cineva, undeva, acolo sus, se sesizează şi ne dă o mână de ajutor, ca să facem curăţenie pe Valea Arieşului, una dintre cele mai pitoreşti regiuni din România.

Eu sunt prima care iese la curăţenie, cu toate că locuiesc în Cluj şi merg acolo doar la sfârşit de săptămână. Cine mai vine? Lista e deschisă.

Vă doresc o zi bună şi o minte deschisă spre adevăr şi dreptate!

Manuela Sanda Băcăoanu, o moaţă din Munţii Apuseni