PORNO

1 răspuns

După ce ieri dimineaţă m-a uimit titlul unei cărţi aflată în vitrina Librăriei Universităţii, aseară, aşteptând în staţie autobuzul pentru a merge acasă, ca să treacă mai repede şi mai util timpul, studiam afişele cu piesele ce se joacă la Teatrul Naţional din Cluj. S-ar părea că ieri n-a fost o zi prea bună pentru mine, a fost ziua în care mi-am dat seama că în Cluj, cuvântul CULTURĂ nu mai este sinonim cu ceea ce ştiam eu, s-a devalorizat, devenind sinonim cu banalul şi mediocritatea.

N-aş putea spune care este subiectul piesei al cărei afiş m-a scandalizat, dar oricare ar fi el, chiar dacă nu are nimic de-a face cu ceea ce exprimă, întrebarea firească ce apare, este: DE CE ESTE NEVOIE DE UN ASEMENEA TITLU? Întrebarea mea este, fireşte, retorică.

Dar îmi permit să vă întreb pe dumneavoastră, aţi merge mai degrabă să vizionaţi o piesă de teatru cu o asemenea denumire, în detrimentul alteia, care nu promite nimic de domeniul sexualului?

Sunt conştientă de faptul că sexul este unul dintre impulsurile primare, sunt oameni (s-ar părea că din ce în ce mai mulţi) care nu pot accede la mai mult decât nevoile care-i ţin în viaţă plus acesta, dar de suflet şi nevoile lui, cine şi când se mai ocupă?

Aş mai putea spune multe pe această temă, dar ştiu că într-o lume veşnic grăbită, e bine să te rezumi la idei principale.

Vă doresc o zi după sufletul pe care-l aveţi!

Manuela Sanda Băcăoanu

Am terminat cartea…

2 răspunsuri

Zilele acestea m-am simțit foarte în formă, am stat mult la gura sobei și am reușit să scriu SFÂRȘIT, după ultimul capitol al cărții mele. Trebuia să mă grăbesc, deoarece un prieten de pe Facebook îi făcuse deja coperta.

Mulțumesc, Mihai Catruna, pentru munca pe care ai depus-o pentru ca romanul meu să se bucure de o haină frumoasă!

Iar acum, încă un mic fragment din carte, care s-ar putea să vă placă…

  ”  Merge deja de câteva ore, asfalt mult din nou astăzi, iată şi un drum prin pădure, numai bun pentru a-ţi încărca bateriile la auzul cântecului păsărilor şi la vibraţia trimisă de undeva, din Univers, către toţi cei care au ambiţia şi curajul de a străbate acest drum. De fapt, privit din afară, e mult mai greu decât atunci când chiar se întâmplă. Cineva spunea odată probabil cele mai adevărate cuvinte despre Camino şi anume: ” Nu e atât de greu pe cât pare, dar e mult mai frumos decât se povesteşte!”

    Un pelerin ce vine grăbit din urmă se aude tropăind cu paşi repezi, o salută pe Dafina, apoi trece aproape în fugă pe lângă ea, în timp ce murmură, doar pentru el, un cântecel.

    ”Ăsta are condiţie fizică, nu glumă! Eu abia merg, iar el mai şi cântă…” Buna dispoziţie nu-i este tulburată de apariţia şi dispariţia bruscă a bărbatului, dar, de acum, ar trebui să se gândească unde va înnopta, dacă nu vrea să rămână cumva pe dinafară, aşa cum păţiseră alţi pelerini. Ei nu i se întâmplase încă niciodată să nu găsească un pat la albergue, i se părea că e dreptul ei, pe care, până azi, Camino i l-a livrat în fiecare zi. Ciudat că se gândeşte tocmai acum la asta, până în acest moment i s-a părut foarte normal ca patul ei s-o aştepte de fiecare dată, să fie acolo, pentru ea.

    Ajunge la La Franca pe la ora 16, localitatea este mică, dar pe partea stângă a şoselei apare un foarte cochet albergue particular, cu o terasă pe care poţi să te odihneşti, după oboseala zilei. Cele două doamne care stau pe terasă o informează că preţul este 10 euro. Dafina le salută şi pleacă mai departe, ştie că la Pendueles, peste alţi 6 kilometri, este un albergue donativo, iar ea se simte în stare să ajungă până acolo. Ce-i drept, glezna julită nu arată prea bine, o ustură la fiecare pas, dar, dacă a simţit că trebuie să plece, a plecat. Cele două doamne o urmăresc contrariate şi curioase: cine mai pleacă la ora aceasta la drum, pentru încă şase kilometri?

    Totuşi, a meritat să plece, oceanul a apărut din nou în partea dreaptă, chiar se vede un drum ce trece pe coastă, totuşi, Camino nu este pe acolo…  Când începea să-şi facă mustrări de conştiinţă că n-a rămas la La Franca, iată că apare indicatorul de Pendueles, în fond 6 kilometri nu sunt chiar atât de mulţi.  Un orăşel pitoresc, cu case vechi alături de case noi, care însă păstrează ceva din arhitectuta primelor, aşa că imaginea de ansamblu este una plăcută, cu marea pe fundal, de o culoare nedefinită, la această oră destul de târzie a după-amiezii.

     Coborând o străduţă îngustă, pietruită, cu plante înflorite bogat, marea apare deodată foarte aproape într-un colţ al tabloului parcă anume pentru ea pictat, printre două verande cu haine puse la uscat, ca un vechi prieten de care te-ai despărţit pentru o vreme, dar odată reîntâlnit, relaţia continuă, ca şi când n-ar fi suferit nicio întrerupere. Aşa se întâmplă cu prietenii buni, ei sunt acolo întotdeauna, sunt persoanele pe care te poţi baza, iar o discuţie începută azi, poate continua peste un an, fără ca acest lucru să pară bizar.

    E nevoie să întrebe de câteva ori până să ajungă la albergue, însă, ciudat lucru, toţi cei pe care-i întreba îşi dădeau cu părerea că e imposibil să mai fie locuri libere la ora asta. ”Ia uite, aici, toată lumea e la curent cu numărul de pelerini care s-au cazat astăzi?” Însoţită de acest gând, Dafina intră în curtea adăpostului, unde o primeşte tocmai hospitalero, căruia îi pare foarte rău, dar… nu mai sunt locuri.

  • Ha-ha! Grozav, în loc să fi rămas la albergue privat, am venit până aici, ca să dorm afară! Sunt cea mai tare din parcare… începe Dafina să cânte şi să danseze, în faţa ochilor uimiţi ai bărbatului căruia nu i se părea că-i dăduse o veste atât de proastă, încât s-o ia razna.
  • Vă pot da adresa  unei case particulare, poate mai găsiţi acolo un loc… spune el cu jumătate de gură, privind femeia care abia-şi trage sufletul, după scurta reprezentaţie de dans şi cânt.
  • Vă rog să mă scuzaţi, nu sunt nebună, dar ultimele zile au fost cam grele… iar azi puteam să rămân…mă rog, nu mai contează, acum sunt aici, iar la noapte probabil voi dormi pe plajă…ha ha ha!
  • Eraţi ocupată cu dansul, când v-am spus că este o casă particulară care s-ar putea să mai aibă locuri. Aţi auzit? Uite adresa, îi îndeasă el în mână o hârtiuţă, pe care scrie o stradă şi un număr.

    Trezită brusc din criza de pseudonebunie, Dafina înşfacă hârtia, mulţumeşte, apoi mai întreabă doar:

  • În ce direcţie? luând-o exact încotro îi arătase mâna bărbatului, cât de repede putea, s-ar putea ca la această cursă să nu fie singura participantă, cine ştie câţi pelerini homeless se îndreaptă în acest moment spre casa miraculoasă, care-i cazează pe toţi netoţii ce vor neapărat să meargă zi-lumină şi nu se opresc acolo unde ar trebui.

    După câteva ocoluri pe străzile strâmte, dar prietenoase, iat-o pe Dafina, cu hârtiuţa în mână, la adresa scrisă cu litere mari, ca pentru copii. Un gard înalt înconjoară o curte deja destul de populată, în spate se usucă o mulţime de rufe, iar în bucătăria cu iz medieval, cu o chiuvetă din piatră de râu al cărei robinet picură din două în două secunde, îi atrage atenţia un coş imens cu fructe ce se lăfăie pe pervazul ferestrei. Are emoţii aproape la fel de mari ca atunci când a dat examen la facultate, ar vrea să se poată linişti, în fond, e vorba doar de o noapte, li s-a mai întâmplat şi altora să doarmă pe afară, dar… acum aproape se înserează, iar pentru ea, găsirea unui pat a devenit dintr-o dată un caz de viață şi de moarte.  Proprietara se apropie zâmbind, îi spune că mai are o cameră cu un pat, care costă 12 euro. În acest preţ se spală şi rufele la maşina de spălat, nu există o altă posibilitate. Dafinei îi vine s-o ia în braţe pe femeia care tocmai îi prezentase condiţiile, se teme că o apucă din nou acel râs nervos, care o făcuse de ruşine în faţa bărbatului de la albergue, aşa că plăteşte repede, apoi e gata să meargă în cameră. O conduce o fetiţă de vreo 12 ani, apoi îi arată unde să ducă rufele la spălat. Baia este pe hol, e o baie mare, ca acasă, dar fără pretenţii, faianţă şi gresie ce erau la modă acum 20 de ani, nu ca duşurile uneori comune, de la albergue, care în general sunt noi şi moderne. (Nu comune bărbaţi şi femei, să nu se işte neînţelegeri.)

Să aveți parte de zile bune, iar Anul Nou să vă aducă numai bucurii și împliniri!

Manuela Sanda Băcăoanu

Librăriile: Ce-au fost şi ce-au ajuns…

Lasă un răspuns

Treceam azi dimineaţă pe lângă Librăria Universităţii, iar atenţia mi-a fost atrasă de o carte ce se lăfăia în multe exemplare în vitrina acesteia. Nu mi-a venit să cred în primul moment că o asemenea carte există, dar să mai fie şi expusă la loc de cinste într-una din cele mai mari librării din Cluj. Veţi spune că sunt o pudibondă, că, de fapt, este vorba despre arta scrisului la cel mai înalt nivel, că…

Stau şi mă mir cât de jos a coborât ştacheta o mare librărie, pentru a expune în vitrină o carte cu nişte… conotaţii, doar pentru a atrage cititorii. Despre calitatea celor care intră în librărie doar fiindcă văd această carte, nu vreau să mă pronunţ.

Cărţile mele nu s-au bucurat de onoarea de a sta în vitrina acestei librării, iar acum sunt sigură că şi cele pe care încă nu le-am publicat vor avea aceeaşi soartă.

Mda… Să vă fie bine şi la vară, cald!

Manuela Sanda Băcăoanu… şi-atât

Adăposturi de pelerini pe Camino Portughez, cu observaţiile mele

Lasă un răspuns

Am găsit această listă de albergues când mă documentam pentru ultima carte, iar surpriza a fost că făcusem adnotări, acolo unde ne-am cazat. În speranţa că vor fi de folos cuiva, le-am copiat aici.

Portugal

– International dialing code +351
– Phones starting with 2 or 3 are fixed ones, starting with 9 are mobile.

LISBOA

Youth Hostel Parque das Nações

Rua de Moscavide, Lt 47 – 101
Tel: 218 920 890
lisboaparque@movijovem.pt
LinkVL.us/JuvLX

Other options in

Am vizitat acvariul in Parque de Nacoes. (Eu l-am botezat „Parcul Nasolilor”).Foarte frumos.

HostelWorld

ALHANDRA aici am dormit în prima noapte, e bine, condiții foarte bune . Cred că cele mai bune de la Bombeiros Voluntarios.

Bombeiros Voluntários

Rua Vasco da Gama, 58
Tel: 219 519 020

VILA FRANCA DE XIRA

No more lodging in the Bombeiros.

Casa de Hóspedes Ribatejana

R. da Praia, 2-A (junto à Estação C.F.)
Tel: 263 272 991

Hospedaria Maioral

Travessa do Terreirinho, n.º 2
Tel: 263 274 370
maioralhospedaria@gmail.com

Pensão-restaurante Flora

R. Noel Perdigão, 12
Tel: 263 271 272 / 967 941 010
residencial.flora@mail.telepac.pt
flora.com.sapo.pt

AZAMBUJA aici am dormit pe jos la o grădiniță/casă de bătrâni. Am înțeles că lângă gară este o pensiune cu 15 euro. Noi am găsit doar un hotel cu 35.

No more lodging in the Bombeiros.

Ouro Hotel

Rooms for 1, 2, 3 or 4 persons
E.N.3, Km 10 (main road, at the entrance to Azambuja)
Tel: 263 406 530
www.ourohotel.net

Residencial Flor de Primavera aceasta este

R. Conselheiro Francisco Arouca, 19
Tel: 263 402 545 / 967 067 381

PORTO DE MUGE

Quinta da Marchanta

Rural Tourism Farm (From 75€ double)
Tel: 243 749 279 / 965 895 960
www.quintadamarchanta.pt

SANTARÉM am dormit la Santa Casa de Misericordia. E pe Camino, intrebati si va indruma oamenii. Conditii excelente, camere cu 2 paturi, 6 euro. Am stat doua nopti, de aici am mers cu autobuzul la Fatima și apoi ne-am întors, ca sa reluăm Camino.

Santarém Hostel

Special price for pilgrims
Rua Eng. António Antunes Júnior, 26 (near Bombeiros old quarters)
Tel: 965 832 702
santaremhostel@sapo.pt
santaremhostel.blogspot.com
Facebook

Residencial Beirante

Rua Alexandre Herculano, 5
Tel: 243 322 547
geral@residencialbeirante.com
www.residencialbeirante.com

Alojamento – Casa das Flores

Rua Pedro Canavarro, 9
Tel: 243 324 101 / 965 612 001 / 966 931 810
info@casadasflores.net
www.casadasflores.net

GOLEGÃ

Albergue Solo Duro (Casa da Tia Guida)

10 places + 2 double rooms – 10 € with Breakfast
Rua Francisco Sousa Terré, 1
Rua José Relvas, nº 84/86
Tel: 249 976 802 / 935 640 550 / 935 640 551
casadatiaguida@gmail.com

O Té

From 10 € with Breakfast
Rua José Relvas, nº 119
Tel: 249 976 404 / 918 598 819

S. CAETANO (Qta da Cardiga)

Alexandre Hachmeister’s Albergue

19 places – 15 € with Breakfast
Tel: 917 063 823

TOMAR am dormit la pompieri / o sala imensa si cateva saltele pe jos. A fost in regula.

Era o ruina pe un deal, da cine  a mai avut chef sa urce pana acolo. Se vedea si de jos, ca-n bancul ala. Aici am chiulit un pic, nu am găsit cazare si am mers vreo 15 km cu trenul.

Hostel 2300 Thomar

12,50 € / 15 €
R. Serpa Pinto, 43
Tel: 965 515 100
2300thomar@gmail.com
Facebook

Bombeiros Municipais

Rua de Stª Iria
Tel: 249 329 140

ALVAIÁZERE

Bombeiros Voluntários

Rua dos Bombeiros Voluntários
Tel: 236 650 510

Albergaria Pinheiro’s

Price for Pilgrims 10 €
R. Dr. Acúrsio Lopes, 1 (near the Church)
Laundry downstairs
Tel: 915 440 196 / 911 150 817 / 925 850 756
Facebook
www.albergariapinheiros.com

Residencial “O Brás”

Price for Pilgrims 20 € / 32,50 €
R. José Augusto Martins Rangel
Tel: 236 655 405
Menu do Peregrino 10 €
www.residencialobras.com

ANSIÃO

Bombeiros Voluntários

Avenida Dr. Vitor Faveiro
Tel: 236 670 600

ALVORGE

Albergue de Peregrinos

Donativo
At Church
Info and key at the bar on the right as you enter town.

RABAÇAL

Casa de Turismo do Rabaçal aici nu am gasit cazare

Price for Pilgrims: 15 €
Rua da Igreja
Tel. 918 752 990 / 917 620 982 / 239 569 371
pousadadorabacal@gmail.com

ZAMBUJAL am dormit într-o șură, la iesirea din sat. Horor!

Junta de Freguesia do Zambujal (Parish House)

Largo da Igreja
Tel: 239 569 849

COIMBRA albergue este chiar la intrarea in oraș. Condiții bune

Albergue Rainha Santa Isabel

16/20 places – 8 €
In the Igreja Rainha Santa Isabel, Mosteiro Santa Clara-a-Nova
Ask at the sacristy of the church, till 18:30
Tel: 239 441 674. After 18:30 -> 934 596 564 / 916 008 988 / 966 321 235
www.rainhasantaisabel.org

Youth Hostel

Rua Dr. Henriques Seco, 14
Tel: 239 822 955
microsites.juventude.gov.pt/Portal/pt/PCoimbra.htm

Serenata Hostel Coimbra

Largo da Sé Velha, 21/23
Tel: 239 853 130
www.serenatahostel.com

MEALHADA  am dormit în albergue – foarte bine.

No more lodging in the Bombeiros.

Albergue Hilário

18 places – 10 € (15 € in Hotel)
Estrada Nacional 1, Avenida da Restauração, 30 – Sernadelo
3050-347 Mealhada
Tel. 916 191 721
Facebook

ÁGUEDA aici trebuie sa o iei prin oraș, nu pe Camino, fiindcă ocolești vreo doi km ca să ajungi la albergue. E unul nou, la ieșirea din oraș. După ce treci podul, o iei tot înainte, urci un deal și o iei la stânga(prin oraș, bineînțeles). Albergue e după ce ieși din oraă. – cred că am plătit 12 euro.

The Albergue is closed.

Residencial Celeste

20 € with Breakfast
Estrada Nacional 1, Rua da Misericórdia, 713
Tel. 234 602 871

ALBERGARIA-A-VELHA

The Bombeiros Voluntários stoped receiving pilgrims.

The new Albergue will open next Summer (2014)

Residencial da Alameda

From 15 € with Breakfast
Av. Bernardino Máximo de Albuquerque
Tel. 234 524 242

OLIVEIRA DE AZEMÉIS / am dormit la pompieri/satisfacator- 5 euro Urci de-ți sar ochii până ajungi in oraș.

Bombeiros Voluntários

Rua dos Bombeiros Voluntários
Tel: 256 682 122

S. JOÃO DA MADEIRA

Bombeiros Voluntários

Rua Oliveira Figueiredo, Z. Ind. 1
Tel: 256 837 120

LOUROSA

Bombeiros Voluntários

Avenida Principal, 4030
Tel: 227 443 189

Grijo Am dormit la albergue, 15 km inainte de Porto. Albergue particular nou, condiții bune.- 5 sau 6 euro

PORTO

Bombeiros Voluntários

2 places – Donativo
Rua Rodrigues Sampaio, 145
Tel: 222 055 845

Refugio de Peregrinos ViaPortuscale

20 places – Donativo
Rua Vasco Santana, 264 – Senhora da Hora
Tel: 960 227 134 – mandatory!
www.viaportuscale.net

Youth Hostel

Rua Paulo da Gama, 551
Tel: 226 177 257
microsites.juventude.gov.pt/Portal/pt/PPorto.htm

Andarilho Oporto Hostel

Special price to pilgrims
Rua da Firmeza nº 364 (Metro Bolhão)
Tel: 222 012 073
www.andarilhohostel.com

Air Porto Hostel

Rua da Estrada, 244
4479-600 Moreira – Maia
Close to the Airport
Tel: 229 427 397
www.airportohostel.com
Facebook

Other options in

HostelWorld

Vilar de Pinheiro – ne-am abătut cam 5-600 de m de la traseu. E o pensiune. A cerut 30 de euro pt. amândoi, dar eu aveam chef să cheltuiesc doar 25 și am negociat la atât.

VAIRÃO

Albergue de Peregrinos

50 places – Donativo
Rua do Convento, 21
Tel: 936 061 160
mosteirodevairao@gmail.com
Facebook

VILARINHO

Casa Família Vidal

9 places – 10 €
Rua do Salteiro, 87 (signposted on Caminho)
Tel: 252 661 503 – 966 766 092 (français) – 914 413 500 (español/english)
Facebook

Refúgio Provisório Polidesportivo

4 places – Donativo
Farmácia Rei / Rua D. Ildefonso, Nº 313 – Vilarinho
Tel: 252 661 610

Casa da Laura

8 places – 10 €
Rua Estreita (signposted on Caminho)
Tel: 917 767 307
Facebook

S. PEDRO DE RATES

Albergue de Peregrinos

50 places – Donativo
Rua Sto. António n.º 189
alberguederates@gmail.com
Facebook

PEDRA FURADA

Restaurante Pedra Furada

9 places – 10 €
Rua de Santa Leocádia
Tel: 252 951 144 / 917 838 144
restaurantepedrafurada@gmail.com

BARCELINHOS am dormit la un albergue foarte nou, abia se deschisese, ceva cu „prietenii munților”. Ca un hotel de 5 stele. Waw!!!

Albergue – Residência “Senhor do Galo”

20 places – 5 €
Rua da Carniçaria
Right before the bridge, at the “Rancho Folclórico de Barcelinhos”
Tel: 918 967 968

BARCELOS

Albergue “Cidade de Barcelos”

10 places – Donativo
Rua Miguel Bombarda, 36
geral@alberguedebarcelos.com
Facebook

TAMEL (S. Pedro de Fins)

Albergue de Peregrinos “Recoleta”

35 places – 5 €
Casa da Recoleta
alberguedeperegrinosdetspfins.blogspot.com
Facebook

Cossourrado – Pensiune Casas del Rio – cazare de vis, piscina , jacuzzi si mic dejun Trebuie sa te abati de la Camino cam 1 km, dar merita. E cam scump, 25 de euro, dar merita dupa efortul primelor 2 saptamani. Noi am vazut afisul in padure si asa am ajuns acolo. E la 17 km de Barcelinhos.

LUGAR DO CORGO (Vitorino de Piães)

Fernanda’s House

12 places – Donativo
Tel: 914 589 521

PONTE DE LIMA

Albergue de Peregrinos

60 places – 5 €
Casa do Arnado – Além da Ponte
Tel: 925 403 164 / 258 240 200
alberguedeperegrinos.cm-pontedelima.pt
Facebook

Youth Hostel

Rua Papa João Paulo II
4990-062 Ponte de Lima
Tel: 258 943 797
LinkVL.us/JuvPL

RUBIÃES Am făcut 2 etape într-o zi, de la Barcelinhos la Rubiaes. Va recomand sa dormiți la Ponte de Lima, drumul intre Ponte de Lima si Rubiaes este cel mai greu, se trece peste un munte. Noi am început urcarea după masa pe la 4, nu știam ca e așa de greu, dar e minunat. Cea mai frumoasa parte de traseu. După Rubiaes, la 6 km, este un albergue privat foarte frumos, mai bun decât cel din Rubiaes și mai „cu suflet”. Nu mi-am notat in jurnal cum se numește, cred ca ceva cu ”Pa…” Hospitalero a fost la București, în timpul revoluției din 89.

Albergue de Peregrinos

34 places – Donativo
EN 201- Costa
Tel: 917 164 476
j.freguesia.rubiaes@gmail.com
LinkVL.us/Rubiaes

Ninho

17 places – 12 €
Breakfast 3€
Estrada de S. Pedro, 695
Tel: 251 941 002
marlenecas@gmail.com
Facebook

VALENÇA DO MINHO

Albergue de Peregrinos S. Teotónio

85 places
Av. José Maria Gonçalves
Tel: 966 473 409
alberguevalenca@gmail.com
albergue-valenca.pt.vu

– Caminho por Braga

BRAGA

Albergue de Peregrinos

40 places – 5 €
Centro de Acolhimento e Formação Jovens em Caminhada
Rua de S. João nº 3
(next to the Cathedral)
Tel: 253 215 165
joemca@joemca.com
www.joemca.com

GOÃES (Vila Verde)

Albergue de Peregrinos S. Pedro de Goães

30 places – Donativo
Lugar do Pereiro – Goães
Tel: 253 381 943 / 914 145 386 / 917 699 156
albergue@cm-vilaverde.pt
albergue.cm-vilaverde.pt

Espanha

– International dialing code +34
– Phones starting with 9 are fixed ones, starting with 6 are mobile.

TUI am dormit la albergue municipal, a fost in regulă. Mie mi-a plăcut bucătăria., un amestec de antic și modern.

Albergue de Peregrinos

36 places – 6 €
Rúa Párroco Rodríguez Vázquez s/n
Tel: 986 600 729 / 638 276 855

Albergue “El Camino”

30 places – 10 € / 12 €
Obispo Lago, 5
Tel: 646 982 906 / 636 839 675
info@albergueelcamino.com
www.albergueelcamino.com

Albergue “Villa San Clemente”

30 places – 10 €
Canónigo Valiño, 23
Tel: 678 747 700 / 661 334 050
info@villasanclemente.es
www.villasanclemente.es

Albergue “Caracol Veloz”

10 places – 12 €
Antero Rubín, 55
Tel: 986 604 324 / 666 416 354
contacto@caracolveloz.net
www.caracolveloz.net

O PORRIÑO

Albergue de Peregrinos

52 places – 6 €
Avenida de Buenos Aires
From December 1 to May 31 the keys are at the Polícia Municipal (Casa do Concelho)
Tel: 986 335 428
alberguedoporrino@yahoo.es

MÓS

Albergue de Peregrinos

16 places – 6 €
Rúa de Santa Eulalia, 19
Tel: 986 334 269

REDONDELA Aici soțul meu a dormit la albergue municipal, iar eu la „El Camino”, unde era  doar un singur loc. Foarte aglomerat la amândouă, dar la mine a fost mai bine, cu toate că în față se spărgea asfaltul, iar in spate se tundea iarba.

Albergue de Peregrinos

44 places – 6 €
Casa da Torre – Plaza Ribadavia
Tel: 986 404 196

Albergue “El Camino”

22 places – 10 / 12 €
C/ Telmo Bernárdez, 11
Tel: 650 963 676
info@albergueredondela.com
www.albergueredondela.com

ARCADE

Albergue “O Lar de Pepa”

10 places – 10 €
Calle Ribeiro nº 1.
Tel: 986 678 006 / 649 714 950 / 649 494 905
info@olardepepa.com
www.olardepepa.com
Facebook

PONTEVEDRA foarte frumos orașul, seamănă cu Clujul. Merită să vă opriți. Noi am mers mai departe.

Albergue de Peregrinos

56 places – 6 €
Belongs to the Amigos del Camino de Pontevedra
Rúa Otero Pedrayo s/n
Tel: 986 844 005

CANCELA am dormit aici si am plecat cu un gust amar. Condițiile sunt foarte bune. Hospitalero era un tip cu handicap motor. Gustul amar… în carte. Trebuie sa te abați câteva sute de m din drum, dar merită.

Albergue de Peregrinos de la Paróquia de Portela

32 places – 6 €
Cancela (near the Parish Church)
Tel: 655 952 805
yoyo@barosa.es
Facebook       

BRIALLOS / PORTAS

Albergue de Peregrinos

27 places – 6 €
Lugar San Roque
5 Km before Caldas de Reis
Tel: 986 536 194
Facebook

CALDAS DE REIS

Albergue “Posada Dona Urraca”

44 places – 5 €
Rúa Campo da Torre, nº 1
Tel: 669 822 529 / 986 541 310
Facebook

Albergue “O’ Cruceiro”

38 places – 10 € / 15 €
Juan Fuentes, 44
Tel: 986 540 165
ocruceiroalbergue@gmail.com
www.ocruceiroalbergue.com

VALGA

Albergue de Peregrinos

78 places – 6 €
Lugar de O Pino
Tel: 638 943 271 / 986 55 94 56 (Ayuntamiento)
www.valga.es/publicacions/ver.htm?publicacionId=18784

PONTECESURES

Albergue de Peregrinos

54 places – 6 €
Estrada das Escolas
Lugar de Infesta (Pontecesures)
Tel: 699 832 730

HERBÓN

Albergue de Peregrinos de Herbón (AGACS)

20 places – Donativo
Herbón Franciscan Monastery.
Follow red arrows (flechas rojas) in Pontecesures.
From May to October
www.amigosdelcamino.com

PADRÓN aici e un albergue foarte aglomerat. Era si unul privat, dar mi s-a parut „slinos”. Să vă așteptați la tot soiul de „pelerini”. Mai sunt doar 24 de km pana la Santiago.

Albergue de Peregrinos

46 places – 6 €
Costiña da Carmen s/n
Tel: 666 202 863

TEO Cred că aici ar fi mai bine de dormit, dacă vă țin picioarele.

Albergue de Peregrinos

28 places – 6 €
Rúa de Francos s/n, O Faramello, Teo
Km 12,9 before Santiag

Dragi pelerini, vă doresc ca anul 2019 să vă ducă acolo unde vor vrea paşii voştri şi să fiţi sub oblăduirea Sf. Iacob, oriunde v-aţi afla! Manuela Sanda Băcăoanu

Seară specială, cu Tudor Gheorghe

Lasă un răspuns

Ieri, am fost pusă în faţa unei grele încercări. Habar nu aveam că găsirea unei persoane cu care să împarţi o seară, la un concert dintre cele mai frumoase care pot exista pe o scenă din România, va fi o adevărată provocare. Întâmplarea a făcut ca soţul meu să nu fie în Cluj, aşa că m-am trezit „fericita” posesoare a unui bilet în plus la concertul lui Tudor Gheorghe.

Nu trebuie să vă spun cine este Tudor Gheorghe şi nici că are nişte concerte … cum să mă exprim, ca să nu cad în banalitatea epitetelor bombastice ce abundă în ultima vreme, ori au rost, ori ba!?

Dar, să încep cu începutul… Am întrebat vreo 7 (şapte ) persoane dacă ar vrea să mă însoţească la concert, bineînţeles, singura lor investiţie fiind cele două ore din viaţă în care ar fi putut să simtă că trăiesc cu adevărat (eu aşa am simţit). Nu contează ordinea, ci faptul că m-am gândit la fiecare dintre ele, dar din partea tuturor am primit răspunsuri negative, aveau un program pe care nu puteau să-l schimbe acum, în ultimul moment, nici măcar de dragul meu. Nu judec, nu dau cu piatra, mă întreb doar: dacă le- aş fi cerut ajutorul (de care sper să n-am nevoie niciodată), ar fi răspuns la fel? Vorba ceea, dacă nu-mi poţi fi alături la bine, de ce mi-ai fi, la greu?

În ultimul moment, când deja plecam de acasă resemnată că voi merge singură la concert, mă sună una dintre prietene, care nu răspunsese iniţial la telefon, îi spun despre ce este vorba şi, spre mirarea mea, îmi spune că va veni. Face un efort să se deplaseze până la Casa de Cultură a Studenţilor, unde credeam eu că se ţine concertul. Ajung acolo la 18,40, când, stupoare, concertul este în sala Operei Române. O sun în disperare pe cea cu care trebuia să mă întâlnesc, dar degeaba, nu se dezminte, nu poartă telefonul mobil cu ea.

Aştept până la fără 8 minute, apoi plec spre teatru, n-am de ales. La 19 fix intru şi eu în sală, îi las biletul la intrare şi mesaj pe telefon, fără nicio speranţă însă că va mai veni.

Ei, şi aşa, am fost la un concert la care singurul loc liber a fost cel de lângă mine. Unicul meu regret a fost că n-am putut face o bucurie cuiva…

Dar să vorbesc despre concert, destul am bătut apa-n piuă. Epitetul care l-ar descrie cel mai complet, cred că ar fi MAGNIFIC. Un om cu o personalitate ieşită din comun, cu un talent pe măsură, însoţit de profesionişti desăvârşiţi, orchestra şi corul care completează perfect atmosfera sumbră cu care artistul a început concertul.

În acordurile înfiorătoare şi oarecum înspăimântătoare ale instrumentiştilor, Tudor Gheorghe a făcut o retrospectivă tristă a ultimilor 30 de ani, plângându-i pe cei căzuţi la revoluţie şi nefiindu-i milă de guvernanţii care ne-au adus pe marginea prăpastiei şi pe care-i denumeşte şobolani şi lipitori.

Simţeam că toată sala vibrează la unison, nu se auzea musca sau scârţâitul unui scaun obosit, toate inimile băteau tare, ca toba mare, pe acorduri de rock, jazz, sau operă rock. Prin versuri şi muzică, Tudor Gheorghe reuşeşte să descrie atât de bine toată obida unui popor care mereu speră în mai bine, dar întotdeauna este minţit, furat şi trimis de-acasă, slugă la stăpân!

Versuri de un dramatism care atinge apogeul la sfârşitul concertului: Copiii noştri au făcut dinţi, Muşcă din părinţi şi din bunici, redau din memorie, nu garantez exactitatea lor.

După aplauze care au durat minute în şir, am plecat spre case cu sufletele înălţate, dar cu lacrimile şiroind pe obraz. Orice s-ar spune, Tudor Gheorghe este un om eveniment, un om spectacol, care poate ţine o sală care pare că nici nu mai respiră pentru aproape două ore cântând propria muzică şi recitând propriile versuri, fără pauză şi fără să-ţi dai seama cum a trecut timpul.

Păcat că aceste comori ale neamulului românesc nu pot trăi veşnic, fiecare generaţie ar avea nevoie de un Tudor Gheorghe.

Manuela Sanda Băcăoanu, o spectatoare încântată

Moment emoţionant, la Lupşa

Lasă un răspuns

Am tot vrut să povestesc despre un eveniment de inimă care s-a petrecut la Lupşa, la începutul lui decembrie, dar am fost extrem de ocupată cu terminarea cărţii şi cu… de-ale sărbătorilor.

Nu vreau să trec în noul an înainte de a spune câteva cuvinte despre întâlnirea de suflet care a avut loc la biserica din Lupşa, unde mai multe coruri: al bisericii din Vale din Câmpeni, ansamblul Ţarina din Abrud şi, bineînţeles , gazdele, corul bisericii din Lupşa, au cântat şi ne-au încântat cu cele mai frumoase colinde, unele în primă audiţie pentru mine.

Nu i-am uitat deloc pe copiii care au dat startul concertului de colinde şi ne-au emoţionat cu inocenţa glasurilor lor cristaline.

Deoarece mă simţeam datoare să fac şi eu ceva pentru comunitate, împreună cu trei colegi de la Cluj, am încercat şi noi să completăm concertul, în măsura puterilor noastre, dar, din toată inima.

Concertul s-a încheiat în ton sărbătoresc, cu vin fiert, pancove şi suc.

Strângerea de fonduri care s-a organizat cu acest prilej, a fost pentru ajutorarea unor familii pentru care soarta n-a fost atât de blândă. Ne-am bucurat cu toţii să punem mână de la mână, fiecare din puţinul lui, dar atunci când dăruieşti, nu contează valoarea materială a darului, ci sufletul cu care o faci.

Doresc ca Noul An să fie bun, cu sănătate şi cu dorinţe împlinite pentru fiecare dintre noi!

Manuela Sanda Băcăoanu

Scrisoare către bunici

Lasă un răspuns

Aseară, ca să mai iau un pic „pulsul naţiunii”, am pus pe facebook o postare prin care le ceream celor din grupul de prieteni să iasă din lista mea, dacă votează cu „tuta”.

Vai, câte mi-a fost dat să aud, (văd) , că sunt needucată, că e o mare greşeală să mă exprim aşa în legătură cu… În legătură cu … cine? Se pare că dacă scroafa se urcă în copac, merită toată admiraţia şi respectul meu, chiar dacă şi-a păstrat ancestralele obiceiuri din cocină?

Şi toate acestea pe pagina mea, adică, dacă nu-ţi place ce postez, lasă-mă în pace, adio şi-un praz verde, nu sunt pe facebook pentru a mă confrunta cu toţi cei care sunt obişnuiţi de o viaţă să stea cap-plecat, de frica unei săbii ce poate cădea oricând asupra lor. Ba am fost întrebată şi ce am căutat la Bucureşti în 10 august, că mai bine stăteam acasă, „mai bine vă vedeaţi de treburile voastre, nu se credea atâta haos, că nici nu mai ştim ce-a fost acolo” (am citat). Persoanele care gândesc în acest mod, nu-şi pot închipui că „treburile noastre” erau tocmai acolo, la Bucureşti, ca să scăpăm de ciuma ce ne mănâncă de atâţia ani!

Dar să lăsăm deoparte polemicile fără rost şi fără vreo finalitate, ceea ce vreau eu să comunic astăzi tuturor celor care au nu numai copii, dar şi nepoţi, să se gândească de două ori înainte de a pune ştampila pe numele doamnei Dăncilă (vedeţi, am fost politicoasă!), fiindcă ea e doar o biată marionetă, mânuită cu mult sârg de mai-marii psd. Dacă ea va deveni preşedinte, scenariul pe care România va fi obligată să-l urmeze va fi unul îngrozitor şi sumbru. Dacă sunteţi adepţii doar anumitor posturi TV şi vă place să credeţi că deţineţi adevărul absolut, surpriza va fi cu atât mai mare, când neam de neamul vostru va trebui să plătească datoriile imense făcute de un guvern fără discernământ pentru măriri de pensii şi salarii, doar pentru a câştiga capital electoral. Aceste creşteri au atras după ele preţuri din ce în ce mai mari, iar când stai să tragi linie, măririle au fost, de fapt, diminuări.

Ar fi bine şi frumos să gândiţi mai departe decât la propriul talon de pensie, pe care-mi doresc s-o primiţi timp îndelungat de aici înainte, să vă gândiţi la copiii voştri care au 2-3 job-uri (pardon, slujbe, servicii, să priceapă şi doamna Dăncilă) afară pentru a face faţă unei vieţi din ce în ce mai scumpe şi, mai ales, la nepoţii voştri, pentru care trebuie ca voi înşivă să învăţaţi limbi străine, pentru a putea vorbi cu ei. Nu era mai bine ca toţi copiii să stea în ţară, iar nepoţii să fie apropiaţi bunicilor, să nu se vadă doar prin intermediul tabletelor, să poţi să-i ţii în braţe, să-i îmbrăţişezi şi să te bucuri de fiecare moment al copilăriei lor?

Dar se pare că nu este aşa, sunteţi de un egoism desăvârşit, care vă va ţine în continuare într-o colivie care nici măcar nu este aurită.

Îi respect şi-i stimez pe cei ce s-au trezit şi văd clar încotro s-ar îndrepta România în cazul în care Dăncila ajunge preşedinte. În cazul celorlalţi, să auzim de bine (al nostru, al tuturor, dacă înţelegeţi ce înseamnă acest lucru!)

Manuela Sanda Băcăoanu, o optimistă incurabilă

Războiul Lumilor (titlul unei viitoare cărți?)

1 răspuns

   

Prezentul în care trăim și realitățile lui zilnice m-au făcut să mă gândesc la un nou subiect de carte, inspirat tocmai din viața de zi cu zi. Totuși, pentru a da o tentă de mister personajelor și întâmplărilor pe care le voi povesti, m-am gândit ca lumea pe care o voi zugrăvi să pară puțin fantastică, măcar că izbitor de asemănătoare cu lumea noastră, a pământenilor anului 2019, trăitori într-o țară foarte specială, în care paradoxurile sunt la ele acasă.

    Locuitorii acestei țări minunate, sunt împărțiți în două tabere, unii, aflându-se sub vraja aruncată peste ei de către niște personaje malefice, pe care îi voi numi trocanterieni, iar ceilalți, care au rezistat vrăjii și nu pot înțelege deloc felul în care se comportă primii, se vor numi solari. Cu ani în urmă, spiritele malefice aveau sub influența lor o parte mult mai mare a poporului, dar cu timpul, mulți dintre trocanterieni au reușit să iasă de sub influența lor, devenind solari.

În prezent, poporul trocanterian este îmbătrânit și le este din ce în ce mai greu să găsească noi adepți, totuși, sunt încă puternici și dețin o mare parte dintre bogățiile țării, obținute prin crimă și jaf. Minciunile pe care le spun cu toate ocaziile posibile sunt de-a dreptul strigătoare la cer, solarii sunt uimiți de impertinența lor, dar trocanterienilor de rând li se par adevăruri absolute. Și uite așa, se ajunge la punctul culminant al cărții, când la conducerea țării acced doi candidați, unul din partea trocanterienilor, care au condus-o zeci de ani și au reușit să facă prăpăd, vânzând, furând și lăsând țara în grele datorii, iar celălalt, din partea solarilor, care nu este neapărat candidatul perfect, dar are atuul că-și dorește ca tot poporul să trăiască mai bine, indiferent dacă e solar, sau trocanterian.

    Mai sunt câteva zile până la alegeri, trocanterienii îi dau înainte cu minciunile scrise pe hârtiuțe (am uitat să spun, candidatul lor nu se poate lăuda cu o minte prea strălucită, a ajuns atât de sus fiind propulsat drept marionetă, dar, nu se știe cum, marioneta s-a trezit, a căpătat viață, își dorește măriri, dar, din păcate, n-a căpătat și destul creier pentru a-și putea îndeplini visul) .

La momentul actual al acțiunii, după ce solarii au fost oarecum împărțiți în mai multe tabere, s-au repliat oarecum, însă trocanterienii sunt destul de spălați pe creier pentru a nu vedea că țara ar merge direct în prăpastie alături de conducătorul pe care-l susțin. La acest moment T zero, balanța poate atârna în orice direcție, spre deschidere universală, sau spre întoarcerea în peșterile preistorice. Miza este mare, trocanterienii sunt mulți și vrăjiți… Oare solarii vor reuși să salveze țara? Mi-ar plăcea să știu care este părerea dumneavoastră, nu știu cum să continui această carte …

Săgeata arată spre două direcții, pe care ar trebui s-o aleg, pentru personajele mele?

Căutăm candidat credibil

Lasă un răspuns

Avem una dintre cele mai frumoase ţări. Cred că acesta este singurul lucru cu care sunt de acord majoritatea românilor. Apoi, de aici încolo, începe degringolada.

Cum de am ajuns (din nou) în situaţia de a merge la vot doar fiindcă altfel se duce de râpă tot ce încă mai stă în picioare în România, se întreabă toată lumea. (Mă rog, lumea în care mă învârt eu.)

În epoca de tristă amintire şi în aceasta mai nouă, din ultimii 30 de ani, România n-a avut conducători cărora să le putem dărui încrederea noastră. Suntem, unii după alţii, generaţii de sacrificiu: au fost părinţii noştri, noi, iar acum urmează copiii şi nepoţii. Pe cei care şi-au luat lumea în cap şi se laudă cu fericirea lor „de afară” nu-i pot crede, fericirea nu sunt doar banii pe care-i faci, mai mulţi şi mai de valoare, sunt şi munţii şi dealurile ce te salută de câte ori ieşi în pridvor, sunt apele cristaline (mai mult sau mai puţin) ce se grăbesc spre vărsare, sunt vecinii (care în secret doresc să moară capra ta), dar care te salută în limba strămoşească, atunci când îi întâlneşti la birt.

Mi-am dorit întotdeaua un preşedinte care să poată reprezenta cu adevărat naţia română, nu mă aşteptam la un făt-frumos pe un cal alb, dar nu cred că e prea mult ca preşedintele să fie un om bun, drept, lipsit de aroganţă şi vendete personale, un om pentru care fiecare cetăţean să simtă respect şi admiraţie; un om care este empatic cu poporul, care ştie să spună o vorbă bună atunci când este nevoie, nu se ascunde după draperii fumurii.

Şi da, îmi mai doresc încă, un preşedinte inteligent, cult şi valoros, nu repetentul clasei, care nu ştie nici măcar pe ce continent se află, care nu ştie să îngaime două vorbe în limba română şi-i urăşte pe cei ce pot susţine o conversaţie în limbile altor popoare. A, era să uit, aş vrea ca preşedintele să fie cinstit, să nu fure şi nici să nu-i lase pe alţii s-o facă, fiindcă, până la urmă, ne furăm propria pălărie.

Dacă găsim un preşedinte ca cel pe care mi-l doresc eu, sunt sigură că n-ar mai conta partidul politic al alegătorilor, ar fi ales de către o majoritate covârşitoare, dar cele ce v-am povestit mai sus sunt doar un basm frumos, asemenea candidat nu există şi nu va exista curând în România, sau oriunde altundeva în lume.

Dragi români, mergeţi la vot, răul cel mai mic aşteaptă să fie votat!

Cu tristeţe pentru aceste alegeri şi speranţă că … vor mai fi şi altele,

Manuela Sanda Băcăoanu, o… moaţă